EXCLUSIV | Ultimele cuvinte ale Luizei Melencu, așa cum reies din motivarea instanței în cazul Caracal. L-ar fi făcut boșorog și impotent pe Dincă: „M-a scos din minți”

GÂNDUL a intrat în posesia motivării sentinței de condamnare în cazul Caracal. Documentul relevă noi detalii din probatoriul administrat de judecătorii de la  Tribunalul Olt, pe baza căruia Gheorghe Dincă a fost condamnat la 30 de ani de închisoare pentru uciderea Alexandrei Măceșanu și a Luizei Melencu. ”Monstrul de la Caracal” ar fi dezvăluit, în cele din urmă, după ce a mințit anchetatorii în nenumărate rânduri cu privire la modul în le-a omorât pe cele două fete și a făcut să dispară trupurile acestora, cum și când s-a declanșat pulsiunea de a ucide. 

Sentinţa în acest caz a fost pronunțată în 23 septembrie 2022, după ce fusese amânată de instanță de trei ori. Pentru ororile comise, procurorii au cerut pentru ”monstrul de la Caracal” pedeapsa maximă, de 30 de ani de închisoare.

Din documentul consultat de GÂNDUL rezultă noi detalii înfiorătoare, așa cum au fost consemnate de instanță, privind ultimele clipe din viața Luizei Melencu. Reamintim că aceasta a fost prima crimă cunoscută comisă de Dincă și documentată de procurori și că, așa cum au precizat procurorii în rechizitoriul prezentat în instanță în ianuarie 2020, „sentimentul de succes al lui Dincă în ceea ce privește răpirea, agresiunea sexuală, uciderea și eliminarea cadavrului lui Melencu, fără a fi prins de organele însărcinate cu aplicarea legii, l-a făcut pe acesta să lase garda jos și să comită greșeli în ceea ce privește răpirea, agresarea sexuală și uciderea lui Măceșanu”.

Luiza Melencu avea 18 ani pe 14 aprilie 2019, când a fost răpită de Gheorghe Dincă, atunci fiind și ultima zi în care a fost văzută în viață.

Martorul ##### ###### (fila 333 vol. 12 UP fila 152 vol. 7 fond) a relatat că în dimineața zilei de 14.04.2019 a plecat de la domiciliu cu autoturismul proprietate personală și, ajungând în ### «al Văduvei», a observat pe partea stângă față de direcția de deplasare o consăteancă pe nume #####, vorbind la telefon.

Din listingul telefonului folosit de victimă a rezultat că aceasta a purtat o convorbire începând cu ora 11:14 cu mama ei, ####### timp de 10 minute, după care și cu tatăl ei, ####### la ora 11:30, în timp ce acesta se afla în Italia, victima spunându-i tatălui său că a oprit o mașină și că îl va suna când va ajunge acasă (fila 298 vol. 2 UP).

Autoturismul care a oprit era marca Renault Megane de tip break, de culoare gri metalizat și avea geamurile cu folie protectoare de culoare închisă, fiind condus de inculpatul în cauză Dincă Gheorghe, victima urcând în partea dreaptă spate, după ce în prealabil a întrebat dacă merge la #######”, reține instanța în motivare.

Dincă: „Am fost făcut în tot felul, adică drăcuieli și alte ocărâturi, eu zicându-i să tacă, m-a scos din minți”

Din documentele de la dosar mai rezultă că, după ce Luiza Melencu a fost răpită, a urmat o perioadă de câteva zile în care a fost ținută prizonieră în „fortăreața” special amenajată de Gheorghe Dincă pentru a-și izola și viola victimele, timp în care ”monstrul de la Caracal” a sunat mai mulți membri ai familiei fetei, de pe telefoane cu cartelă prepay, pentru a-i convinge că aceasta a plecat în străinătate. Însă victima a fost eliminată de Dincă după  trei zile de exploatare sexuală, din cauza, spune el, a unei reacții care „l-a scos din minți”.

În după-amiaza zilei de 17 aprilie 2019, inculpatul a obligat victima din nou să întrețină un raport sexual oral, prilej cu care victima la rândul său a agresat organul sexual al inculpatului, i-a reproșat acestuia că nu are erecție, că e un prost și nu se ține de cuvânt să o ducă acasă, așa cum a lăsat să înțeleagă de mai multe ori.

În cuprinsul înscrisului olograf, inculpatul a menționat: «Am fost făcut în tot felul, adică dracuieli și alte ocărâturi, eu zicându-i să tacă, m-a scos din minți și am început să o lovesc cu pumnii peste față, ea a continuat să mă jignească, iar eu am turbat de furie, lovind-o încontinuu, fără control….în față și în piept, foarte tare, nu mai aveam control și nu am putut să mă opresc din acele lovituri în piept, ea fiind întinsă în pat, cu fața în sus» (fila 188 vol. 33 UP).

Din cuprinsul procesului verbal de redare a convorbirilor din camera de arest, din data de 03.12.2019, au rezultat afirmațiile explicite ale inculpatului referitor la modalitatea în care a săvârșit omorul asupra victimei ####### : «Deci la ##### a fost … loviturile puternice au fost în piept … în piept am dat, cred că ## i-am spart pieptul» (fila 234 vol. 45 UP)”, se reține în motivare.

Instanța a menționat și că, „ulterior, inculpatul a mers să dea apă și mâncare la nutrii și boabe la găini, apoi s-a întors în cameră să observe starea victimei, prilej cu care a constatat că aceasta nu mai mișcă și nu mai respiră”.

Cadavrul, ars în butoiul de tablă zincată modificat

”În continuare, inculpatul s-a gândit că trebuie să facă ceva să scape de cadavru, gândindu-se să meargă să îl ducă cât mai departe de casa lui, și chiar să îl ducă la ###.

În acest scop a învelit cadavrul victimei ####### ##### ####### cu o husă de pat tip cearceaf, iar apoi l-a introdus în saci din plastic, astfel încât întregul corp să fie acoperit, după care, cu sârmă a înfășurat cadavrul învelit și l-a pus pe umăr cu picioarele în față apoi a ieșit afară.

Ieșind afară din locuința sa, a observat butoiul de tablă zincată modificat cu scopul de a arde deșeuri, separând elementele metalice (aluminiu/cupru) de celelalte materiale conținute de aceste deșeuri, metalul rezultat oferindu-l la vânzare în centrele de colectare de pe raza județelor ### și Dolj.

Butoiul de fier avea o capacitate de 200 litri și era așezat pe o placă groasă de metal cu dimensiunea de circa 3 metri pe 1,5 metri, înăuntru așezând o pirostrie improvizată din fier beton, iar deasupra acesteia a pus un grilaj/grătar, cu diametrul apropiat de dimensiunea butoiului. La baza acestui butoi, inculpatul a decupat o bucată în formă dreptunghiulară, care reprezenta o fantă de acces în butoi, aflată sub nivelul pirostriei și grătarului/grilajului, cu rolul de a facilita aprinderea și de a asigura tirajul.

Inculpatul a dat drumul cadavrului, mai întâi introducând picioarele apoi și restul corpului, care s-a lăsat sub propria greutate și s-a ghemuit în interiorul butoiului, după care a luat o cârpă înmuiată în motorină și a băgat-o prin fanta butoiului sub grilajul pe care așezase corpul, apoi i-a dat foc.

În continuare, pentru a menține arderea, inculpatul a adunat din locuința sa toate lucrurile care aveau legătura cu victima și a adăugat și deșeuri din plastic, bucăți de polistiren și resturi de trestie de casă, iar când corpul a ars suficient, a răvășit cu un lemn conținutul butoiului, observând „oase și cenușă”, după care s-a retras în propria locuință și a adormit.

În următoarea zi, respectiv data de 18 aprilie 2019, inculpatul a răsturnat conținutul butoiului pe tabla metalică pe care era așezat, iar resturile de oase și cenușă din butoi le-a încărcat cu un făraș în doi saci de plastic puși unul într-altul, făcând unul singur pe care apoi l-a pus pe o masă de fier ce era în apropierea butoiului, l-a legat la gură, iar cenușa care a mai rămas a aruncat-o în groapa pentru puțul de apă”, mai scrie în motivarea condamnării lui Gheorghe Dincă.

Mărturia lui Dincă pentru colegul de celulă, ofițer acoperit: „Bă, pe prima am dus-o într-o lizieră”

În cuprinsul înscrisului olograf din 1 noiembrie 2019, depus la dosar, Gheorghe Dincă a menționat :

„Din cât îmi amintesc cred ## în aceeași zi l-am dus să îl arunc în ### (sacul), dar l-am aruncat în liziera stațiunii experimentale Caracal, răsturnându-l acolo, nu îmi mai amintesc pe unde am luat-o cu sacul pus în spatele mașinii Renault… Am mers singur să duc sacul la lizieră, întorcându-mă acasă, nu îmi amintesc ce am făcut în acea zi (fila 194 vol. 33 UP)”.

În cuprinsul procesului verbal din 13 decembrie 2019 (fila 109 vol. 45 UP) a fost redată relatarea pe care de Gheorghe Dincă i-a făcut-o colegului de celulă, în care a menționat:

„Bă, pe prima am dus-o într-o lizieră că voiam să o arunc în ### după pod, că-i podu’ unde s-au bătut minerii…. și am vrut s-o arunc în apă, să golesc sacul în apă…. Și trecând pe lângă lizieră, am văzut cu coada ochiului un drum de căruță, de pământ … io am lăsat mașina în drum. Că-i stațiune experimentală acolo… mă puteau găsi în drum, dar n-au trecut în timpul ăla. Și ziua m-am dus și am aruncat…”.

Pe 19 aprilie 2019, Gheorghe Dincă ar fi mers mai întâi la Caracal, după care s-a întors la domiciliu, unde și-a închis telefonul, aspect rezultat din listingul numărului de apel pe abonament al acestuia.

Instanța reține că „au fost prezente toate elementele negative care scad probabilitatea identificării ADN-ului”

În motivare, instanța mai reține că, „în cazul de față, au fost prezente toate elementele negative care scad probabilitatea identificării ADN-ului, respectiv temperaturi peste 450 grade Celsius, substanțe acceleratoare ce sunt inhibitoare de ADN, expunerea la intemperii în liziera de pădure, cu precizarea că temperatura la care corpul uman arde prin acțiunea combustibilă a grăsimii umane este de circa 600-650 grade Celsius”.

Mai mult, prin Raportul de expertiză medico-legală prin examen ADN (filele 33 – 36 vol. 32 UP) „s-a concluzionat că analiza probelor de os reprezentate de elemente dentare și fragmente de os lung găsite cu ocazia cercetării la fața locului la liziera pădurii de la marginea DN6 km 68+250, de pe raza localității Caracal, ####### ###, nu a condus la evidențierea de ADN uman și nici a unui profil ADN care să servească la identificarea unei persoane, cel mai probabil datorită cantității extrem de mici de material genetic și degradării excesive a acestuia în condițiile expunerii la factori fizico-chimici extremi (combustie avansată)”.

De asemenea, „analiza genetică a urmelor prelevate de pe sacii de plastic și a fragmentelor textile și de plastic prezentând urme de ardere nu a condus la evidențierea de ADN uman, cel mai probabil datorită absenței, cantității extrem de mici de material genetic sau degradării excesive a acestuia prin acțiunea factorilor de mediu și respectiv, fizico-chimici (combustie)”.

”Referitor la Raportul de expertiză genetică judiciară nr. 480408 din data de 12.08.2019 s-a reținut că proba nr. PRB006885, reprezentată de «o pilotă identificată pe patul din camera situată în partea de vest, ridicată în ziua de 26.07.2019», din care a rezultat urma URM0016467, «testele de analiză preliminară au indicat prezența spermei, a sângelui uman și a salivei, iar genotiparea fracției spermatice, notate URM0016467, a pus în evidenţă un amestec de profile genetice provenit de la minimum două persoane, iar profilul genetic al inculpatului Dincă Gheorghe (REF0054217, Raport de expertiză criminalistică nr. 480385/05.08.2019 al Institutului Național de Criminalistică) este inclus în acest amestec, alături de un profil genetic ce aparține unei persoane necunoscute de sex feminin, notat URM0016468”.

„Pe baza analizei comparative a profilului genetic notat URM0016468 cu profilul genetic al numitei ####### ###### ######## s-a stabilit că cea mai probabilă relație de înrudire este cea de părinte – copil, cu un indice de înrudire de 335.800.000”, mai reține instanța, în motivarea deciziei de condamnare a lui Dincă.